În folclorul țărilor din vestul Europei, teiul este considerat un arbore sacru. În Evul Mediu, exista obiceiul ca îndrăgostiții să-și jure iubire veșnică la umbra unui tei, întrucât exista credința că acest copac îi face pe oameni să spună numai adevărul.
La români, ceaiul de tei este considerat un aliat tradițional al sănătății, fiind unul dintre cele mai cunoscute ceaiuri de la noi.
Arborele de tei este un campion al sănătății: frunzele, florile și lemnul, toate au valoare pe plan medicinal.
Lemnul de tei, partea trunchiului care se găsește sub scoarța teiului, acționează în special la nivelul vezicii biliare și la nivelul ficatului. Permite ficatului să filtreze mai bine toxinele din sânge și ajută vezica biliară să secrete o cantitate mai mare de bilă.
Florile de tei, având o acțiune ușor sedativă și hipnitică, diuretică și sudorifică, au fost folosite la tratarea tulburărilor digestive, insomniei, nevrozelor, spasmelor și în tratarea aterosclerozei, întrucât acționează asupra hipervâscozității și hipercoagulării sanguine.
Florile de tei au capacitatea de a crește rezistența non-specifică a organismului, fiind un remediu excelent împotriva gripei și răcelii, în special la copii.
Încă de la apariția primelor simptome, se administrează două sau trei căni de infuzie, pe zi.
La copiii până la 14 ani, doza trebuie să fie mai mică: o cană pe zi.
Infuzia cu ceai de tei scade tensiunea nervoasă, combate anxietatea și ajută să avem un somn liniștit.
În combinație cu bioflavonoide, datorită efectului relaxant, ceaiul sau infuzia de tei este un remediu excelent pentru hipertensiunea arterială și este recomandat și pentru liniștirea copiilor hiperactivi.
Substanțele active
În vederea obținerii unui potențial maxim din punct de vedere al substanțelor active, se recomandă culegerea florilor de tei imediat după înflorire, la 1-2 zile după ploaie, pe vreme însorită, după care se recomandă uscarea la umbră.
Florile de tei conțin uleiuri esențiale, mucilagii, glucozide, taninuri, flavonoide, mangan, vitamine și zaharuri.
În contact cu membranele sistemului digestiv, mucilagiile din florile de tei au efect emolient, fapt pentru care sunt folosite în tratarea problemelor digestive ( diaree, greață, indigestie ).
Acțiuni terapeutice
Ceai de tei – un intern
Lemnul de tei este folosit în ceai pentru a combate reumatismul, migrenele, artrita și calculii renali și biliari. Are acțiune diuretică și coleretică, ajutând la o mai bună eliminare a toxinelor din organism și poate fi folosit cu succes și în lupta cu celulita.
Ceaiul are efect euforizant, sedativ, antispasmodic, antidepresiv, diaforetic, recomandate pentru a favoriza fluidizarea sângelui și circulației printr-o ușoară vasodilatație.
Datorită efectului asupra sistemului nervos și circulator, florile de tei sunt folosite pentru a reduce presiunea arterială, în special a celei cauzate de stres.
De asemenea, tratează durerile de cap cauzate de stres, unele migrene, scade febra, favorizează transpirația, combate formarea cearcănelor și ridurilor și este recomandat și în caz de obezitate sau diabet.
Ceai de tei – uz extern
În antichitate, se făceau băi de tei în scopul destinderii trupului și spiritului.
Băile cu ceai din flori de tei sunt cunoscute pentru calmarea oboselii nervoase, anxietății și insomniei. De asemenea, băile fac minuni și în cazul copiilor iritabili sau hiperactivi.
Mai întâi, se prepară o infuzie cu o cană și jumătate de flori, într-un litru de apă. Apoi, se filtrează și se adaugă infuzia în apa de baie.
Pentru îngrijirea pielii, ca și loțiune, poate fi folosit ceaiul din flori de tei proaspăt preparat – ajută la regenerarea pielii.
Este un remediu excelent și pentru ochii umflați, întrucât florile de tei au capacitatea de a reduce inflamațiile.
Cum se prepară ceaiul de tei?
Se infuzează 15-30 grame de flori într-un litru de apă fierbinte. Se bea între două și patru căni pe zi, dar nu mai mult. La copii, este suficient o cană pe zi.
Lemnul de tei, partea trunchiului care constituie inelele cele mai recente, conțin xilen. Decoctul din lemn de tei, în special din ramurile mai tinere de doi ani, are capacitatea de a ameliora hidropizia.
Precauții
Doza recomandată de ceai este de trei căni pe zi. Infuzia nu trebuie să fie foarte concentrată, altfel poate avea efect excitant asupra sistemului nervos, cauzând insomnii.
Contraindicații
Consumul excesiv de ceai de tei poate favoriza unele disfuncționalități ale inimii, mai ales la persoanele cardiace. Din acest motiv, acestor persoane li se interzice consumul acestui tip de ceai.
